Printre cercul meu de prieteni mai degrabă eclectic se află o mână de predicatori de stradă care sunt abuzați în mod regulat, ridiculzați și amenințați de către cei la care ei încearcă să ajungă. Predicatorii se plâng că oamenii par a nu mai respecta credința creștină.
Acestora le spun: „Poate nu vă ajută, dar ei nu respectă nici măcar știința propriu-zisă.”

Niciunde această orbire nu este mai evidentă decât în eforturile frenetice de a încetini sau a opri epidemia africană de SIDA cu ajutorul prezervativelor. Atunci când Biserica catolică încearcă să învețe și să predice despre singura soluție realistă față de această criză – abstinență și fidelitate – este batjocorită și atacată ca fiind „oarbă” și „dogmatică” de aceeași oameni care câștigă o grămadă de bani din distribuirea a milioane de prezervative.

De exemplu, Peter Piot, șeful de la Joint United Nations Program on HIV/AIDS (UNAIDS), a spus « Dacă preoții predică împotriva utilizării contracepției, ei comit o greșeală serioasă care costă vieți omenești”. Polly Toynbee de la The Guardian îl susține pretinzând că „în țările unde 50 % sunt infectați, milioane de orfani cu SIDA foarte tineri sunt în ziua de astăzi victimele imediate ale curiei.”

SIDA a început într-adevăr să ocupe Sub-Sahara la începutul anilor 1990. Drept răspuns o legiune vastă de grupuri internaționale de control al populației, condusă de United States Agency for International Development (USAID), de United Nations Population Fund (UNFPA), Banca Mondială, și de International Planned Parenthood Federation (IPPF) au început să împartă literalmente tone de prezervative în regiune. Cu toate că pro-liferii și-au exprimat dezacordul în mod verbal față de metode și față de moralitatea lor, cel puțin noi am recunoscut că motivele lor erau bune.

Însă acum avem motive ample de a ne îndoi și asupra motivațiilor lor inclusiv.

Oricine care a călătorit prin Africa în decursul ultimei decade a văzut afișe omniprezente de prezervative rânjind spre ei din toate direcțiile. Pe ziduri de piatră lângă terenuri de sport, în școli și și oriunde se adună oameni erau expuse mesaje pro-prezervativ. Controlorii populației chiar pictează reclame de prezervative pe mașinile lor sau pe capacele roților. În orașele mai mari au loc peste tot demonstrații publice referitoare la prezervative și distribuiri.

Toate acestea reclame și activități referitor la prezervative au un lucru în comun. Toate pretind că utilizarea prezervativului te va face să te simți în siguranță, și nici una din ele nu menționează că ele dau greș chiar de foarte multe ori.

„Biblia planificatorilor familiali” Contraceptive Technology, (CT) oferă piesa cea mai critică de informație care arată cum prezervativele promovează în mod actual răspândirea SIDEI. Conform unei sinteze a 15 studii folosindu-se peste 25.000 de prezervative, CT a descoperit că 4,63 % s-au rupt și 3,40 % au alunecat, deci un total de 8,03%.

Asta înseamnă că dacă o persoană folosește prezervativul doar de zece ori, el are o șansă de 57 % de a avea cel puțin un eșec. După cincizeci de utilizări, are o șansă de 99% de a avea cel puțin un eșec și o șansă de 39% de a avea cel puțin cinci eșecuri. Dacă el utilizează 100 de prezervative, o cantitate tipică într-un an, el va avea cel puțin un eșec și are o șansă de 91% de a avea cel puțin cinci eșecuri.

Distribuirea catolicilor și musulmanilor în Africa oferă o altă dovadă despre incapacitatea prezervativului de o stopa SIDA. În țările africane cu un procentaj înalt de catolici și musulmani, care de regulă nu folosesc prezervative, rata de infecție a adulților cu HIV este foarte scăzută. La națiunile cu un procentaj scăzut de catolici și musulmani, rata de infecție a adulților cu HIV este foarte ridicată.

În cele cinci țări africane cu cei mai mulți catolici și musulmani (cu o medie de 99% a populației), rata medie de infecție a adulților este doar 0,09 %, sau în jur de unul din 1.100 de adulți.

În cele cinci țări africane cu cei mai puțini catolici și musulmani (cu o medie de doar 10% din populație), rata de infecție a adulților de HIV este de un uimitor 16,20%, sau unul din șase, o rată de 180 de ori mai mare.

Exemplul Ugandei a demonstrat că cheia de a stopa SIDA nu este un strat de latex mai subțire decât hârtia și predispus la eșec, ci modificarea comportamentului sexual uman. Accentul Ugandei pe abstinență și fidelitate a condus la scăderea drastică a ratei de infecție adultă cu HIV de la aproape unul din patru la începutul anilor 1990 la vreo șase % acum, în timp ce țările care contiună să impună prezervativul observă o creștere a ratei de infecție.

Totuși, în ciuda evidenței clare, controlorii populației și acum fac tot posibilul pentru a submina programele de abstinență și a multiplica distribuirea prezervativelor.

Cine sunt atunci adevărații "dogmaticienii orbi" ?